Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Cuviosului
Vartejul innoirii șterge,
și rău, și bine, și frumos,
căci viața merge înainte...
și departarea de Hristos.
Dorm sihaștrii-n cimitire,
Lumea nu-i mai pomenește,
un monah, la mănastire
un pomelnic le citește.
Crucile de pe mormânturi
putrezesc de vreme rea,
de ploi reci si aspre vânturi
stinsu-li-s-a candela.
Dorm azi, intr-un loc uitat,
Moaștele de cuvios,
ce în viață a purtat
crucea grea a lui Hristos.
Ca pe oameni din beție
să-i întoarcă la credință,
a dat vot de săracie
și pe sine jerfă vie.
A purtat straie de sfinți,
nevoindu-se stingher
și, in nopțile fierbinți,
a băut roua din cer.
Doar un mormânt părăsit
fost-a moștenirea sa,
sufletului ostenit
datu-i-s-a liniștea.
Dar eu știu c-a fost chemat
către alte zări mai bune
din loc verde, înmiresmat,
ne-ntărește-n rugăciune.
poezie
de
Gavriil Stiharul
din
Poeme creștine
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice