Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Frumoasa mea veșnicie
Vai, ce luptă se dă-n mine
când trupul este pe moarte!
Să-l miluiască... n-are cine...
Vai, cât plânge și se zbate!
Irmosul, ecou îmi bate-n veac,
mi se vestește-n parastas
Un gol străin și fără leac
se adâncește ceas de ceas.
Ca frunza toamna coborî-voi
în goliciunea de-început,
făra straie, scumpe, moi,
și podoabe de-mprumut.
Dar eu știu că într-o zi sfințită
lumina se va-ntoarce-n pleoape,
porumbiță împodobită,
ram de măslin pe ape.
Voi trage puteri din slava curată,
sorbi-voi puhoaie de zări,
ochiul mirat va crește roată
îmbrățișat de mii de culori.
Atingerea pleopei ușoare
în ritmul zborului rar
vesti-va în lumea reală
curcubeul Tău de har.
Eu ridicat din beznă si somn
la viata plămădita sus!
Eu ridicat... dincolo de om,
prin jertfa Ta, Bunule Iisus!
Mai știu, că-n ziua cea mare,
împodobi-mă-vei din neștiut
cu straie sfinte, cu slavă mare
Unde e moarte, goliciunea din mormânt?
poezie
de
Gavriil Stiharul
din
Poeme creștine
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice