Pune citatul pe blogul sau site-ul tău
Copiază codul
<div style="background:#fff;border:#bbb dashed 1px;padding:5px"><div style="margin:10px 0"><strong>Precursorii și urmașii (O schițare în versuri a istoriei literaturii române)</strong></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none"><i>EXISTĂ O "ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ AZI", SCRISĂ ÎN VERSURI DE PROF. CRISTIAN PETRU BĂLAN? Nicidecum, dar există o simplă schițare a ei, expusă în numeroase strofe nepretențioase, scrise pe înțelesul tuturor și trecând foarte pe scurt în revistă aproape întreaga literatură română, cu prezentarea principalilor scriitori. Este, deci, o premieră absolută, deoarece, în nicio altă țară din lume nu s-a mai încercat un asemenea experiment concentrat. Evident, scopul scrierii de față este să stimuleze cititorii ca să consulte istoriile literaturii române, deoarece mulți dintre ei nu au avut norocul să cunoască întru totul aceste amănunte culturale de importanță națională, prezentate însă pe scurt, nume cu care trebuie să ne mândrim.</i></a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Arhitecții de cuvinte, de verb-scris compozitori,<br>Sculptori de splendori în fraze, ce le zicem scriitori,<br>Ingineri ce modelează sufletele omenești,<br>S-au născut, trimiși de ceruri, și pe plaiuri românești.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Prima scriere-n română e-a lui NEACȘU; alta nu-i.<br>I-o trimise lui Hans Benkner, judele Brașovului.<br>Anul scrierii e vechi, dar e-un mare act: Străbunul!<br>Era-un an cu cifra cinșpe și sfârșea cu douășunu...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">"Dau știre Domniei tale cum că eu am auzit<br>Că-mpăratul turc și Mehmet din Sofia au pornit..."<br>Așa scrise NEACȘU LUPU într-o limbă foarte clară,<br>Semn că și mai vechi sunt texte românești care-o s-apară.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Iar de-atunci un val de scrieri, de mari cronici, de noi cărți,<br>Apărură-n largul țării, cât poți urmări pe hărți.<br>Știm din școli de codici sfinte, de psaltiri, precum SCHEIANĂ,<br>De cea a lui HURMUZACHI ori de ce VORONEȚEANĂ.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Toate sunt rotacizante, cu grai maramureșean<br>Cam greu de-nțeles; de-aceea un brav om sud-dunărean,<br>Zis și DIACONUL CORESI, nouă cărți ne-a tipărit -<br>Liturghiere și cazanii cu-n grai limpede gândit.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Tot pe-atunci, de mare cinste, altă carte-a fost să fie:<br>Un Vechi Testament ce-i zice "PALIA DE LA ORĂȘTIE".,<br>Nu era tot Testamentul, netraduse părți rămân,<br>Dar spre prima oară-acolo-apare numele "român"...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Biblia cu psalmi măreți l-a atras cu har sfințit<br>Pe călugărul Barilă ce-a ajuns mitropolit.<br>E primul poet al nostru, mare maestru-n condei.<br>Ca mitropolit își luase numele de DOSOFTEI.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">El a scris "PSALTIREA-N VERSURI", cum dorise și VARLAAM,<br>Iar un vodă-i luase pilda: CANTACUZINO ȘERBAN,<br>Care-a editat Scriptura cu o limbă ca-n povești,<br>Monument al limbii noastre, "BIBLIA DE LA BUCUREȘTI".</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Stilul ei toți cronicarii, cu parfum de limbă veche,<br>L-au luat și-au scos istorii: NĂSTUREL, COSTIN, URECHE.<br>Meșteri mari au fost NECULCE, MILESCU și IVIREANUL.<br>Ale lor letopisețe le-am citit cu tot aleanul.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Pe NEAGOE și POPESCU, cronicari munteni, i-admir,<br>Dar, din toți, un mare geniu e DIMITRIE CANTEMIR,<br>Folclorist, savant, istoric, filosof și academic,<br>Nemții, rușii, chiar și turcii, îl văd combatant polemic,</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Căci ce scrie domnitorul, inspirase pe VOLTAIRE,<br>Pe HUGO ca și pe BYRON, pentru ei izvor prosper.<br>Opera lăsată-n urmă este-o bogăție rară:<br>"DIVANUL" - este-o lucrare de gândire exemplară.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">La fel este și romanul alegoric și-ieroglific,<br>Precum și cel în latină cu Imperiul cel terific,<br>Ori "DESCRIPTIO MOLDAVIE" și "HRISOVUL MOLDO-VLAHIC",<br>Ca și alte cărți de seamă din tot spațiul padișahic.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">IENĂCHIȚĂ VĂCĂRESCU, harnic bard în plăsmuire,<br>Lăsă pentru toți urmașii "sfânta Patriei cinstire",<br>După cum BUDAI-DELEANU, fiul ȘCOLII ARDELENE,<br>Ne-a lăsat "ȚIGANIADA", spre a ne feri de lene...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Astăzi DINICU GOLESCU ni-i model de cum se scrie<br>"ÎNSEMNĂRI" din mari voiaje, ca-n a lui "Călătorie...".<br>ANTON PANN, "finul Pepelei, cel isteț ca un proverb" -<br>Ne-a compus și imnul nostru, lăudând al Țării Herb.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Apărură, după-aceea, mari și harnici creatori:<br>NEGRUZZI și HELIADE, ideali cugetători,<br>FILIMON, ALEXANDRESCU, RUSSO, PETRE ISPIRESCU,<br>Precum și GÂRLEANU, GHICA, ZAMFIRESCU, ODOBESCU...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Bravul ANDREI MUREȘANU, "sol al Deșteptării noastre",<br>Este-un pașoptist de frunte, prin îndemnuri vii, măiastre.<br>GEORGE BARIȚ i-a fost prieten cu CIPARIU TIMOTEI<br>Ce-a fondat ACADEMIA, vestiți patrioți și ei.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">BARBU DELAVRANCEA-n scenă, pe ȘTEFAN cu drag l-învie,<br>Iar COȘBUC ne dă "BALADE", "CÂNTECE DE VITEJIE",<br>Sau pe DANTE ni-l traduce fără niciun echivoc.<br>SLAVICI e-n triumf cu "MARA" și cu "MOARA CU NOROC".</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Un savant - lingvist, istoric, jurist, enciclopedist,<br>Ne-a fost BOGDAN PETRICEICU, deci HAȘDEU, cel ve;nic trist<br>Pentru c-a pierdut pe IULIA, un geniu, copil de aur.<br>Ei i-a scris "RĂZVAN ȘI VIDRA" și-alte opere-tezaur.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Cu ALECSANDRI începe măreția poeziei...<br>Din Mircești lansează scrieri despre vraja României,<br>Culegând balade, doine, scriind drame, comedii;<br>El râdea de CHIRIȚOAIA și-o jelește pe DRIDRI...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Pe genialul EMINESCU chiar și cosmosu-l adoră!<br>"LUCEAFĂRUL" i se-nclină și-l transformă-n auroră.<br>El e-un Simbol Viu al Țării, de-ntreg neamul adorat,<br>Căci în lumea poeziei el e marele-mpărat!</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Cum ai scris tu, sfânt Luceafăr, nimeni nu te egalează!<br>Viața ta și ce-ai creat sunt o orbitoare rază...<br>Peste veacuri vei rămâne un gigant Poet în lume,<br>Prozator și filosof, jurnalist cu sfânt renume.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">CREANGĂ-i vocea-nțelepciunii absorbită din popor<br>Care prin "POVEȘTI" se-nalță-n genial povestitor.<br>Nică al lui Ștefan a Petrei ne-a lăsat cu bucurie<br>Cartea cu-"AMINTIRI"-minune despre-a lui copilărie...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">ION LUCA CARAGIALE, rege-n teatru, pus pe glume,<br>Cu "SCRISOAREA lui PIERDUTĂ" a vrăjit întreaga lume,<br>Iar cu "NOAPTEA FURTUNOASĂ", cu "NUVELE" și cu "SCHIȚE",<br>Pe-onorabili și stimabili i-a luat în vârf de penițe.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Încruntat, dar cu bun ton, în fotoliu la JUNIMEA,<br>Stătea TITU MAIORESCU îndrumându-și tinerimea<br>Ce-i sta-n jur ca să-l asculte, le da sfaturi cum să scrie,<br>Ca în cartea lui de "CRITICI"; și-a fost bună-a lui nășie...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Primul simbolist din țară, ahtiat după rondeluri,<br>ALEXANDRU MACEDONSKI, polemist cu vechi răzbeluri,<br>Este-ndrăgostit de roze, de blazoane, nopți de mai,<br>Cântate-n LITERATORUL, unde-s scrise-n splendid grai.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">"GRANDIFLORA", "DONNA ALBA", apoi "BRAȚUL ANDROMEDEI",<br>A scris GIB I. MIHĂESCU, cărți ce-s pajura monedei,<br>Căci a câștigat respectul miilor de cititori<br>Care îl vor pune veșnic printre marii scriitori.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">IORGA NICOLAE-i unic, cu-a lui mie de volume;<br>E-un colos în orice branșă; a descris orice din lume.<br>E prezent ca prim-ministru, mare academician,<br>Critic, filosof, istoric, dramaturg, un viu vulcan!</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Fu-n conflict cu legionarii ce cu ură l-au răpus<br>Chiar când scria mari creații, fiindcă multe-avea de spus.<br>Alt prolific, PIȘCULESCU, iubit preot la amvon,<br>Ne-a tradus BIBLIA toată, semnând GALA GALACTION.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">SADOVEANU, creatorul, este-un monument de limbă...<br>Muzicală, pitorească... Prin istorii el ne plimbă<br>Cu romane de-aventuri, cu descrieri de natură,<br>Cu "DUMBRAVA MINUNATĂ" care inima ne fură,</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">"NEAMUL ȘOIMĂREȘTILOR", "BALTAGUL", "FRAȚII JDERI", "CREANGA DE AUR",<br>"NADA FLORILOR" ori "ȘOIMII" - și-alte opere tezaur.<br>Ca politician, maestrul n-a mai fost atât de mare,<br>Fiindcă își schimba culoarea după care-era mai tare...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Sunt critici ce demonstrează că, după părerea lor,<br>În mod cert, LIVIU REBREANU-i cel mai mare prozator,<br>Că-i modern și că-n subiecte este-un geniu ne-ntrecut<br>Ca în cărțile "RĂSCOALA", "JAR", "ION" (ce le-a plăcut).</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Dar mai sunt "ADAM ȘI EVA", "CATASTROFA", "CRĂIȘORUL",<br>Ori "CIULEANDRA" și "PĂDUREA (...), unde-și pierde frățiorul.<br>Însăși viața lui Rebreanu e-un roman întunecat,<br>Terminată-ntr-un mod tragic, când un tâmp l-a împușcat.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">IONEL TEODOREANU, evocând copilăria,<br>Apoi și adolescența, își lansase trilogia<br>În "LA MEDELENI" și-n cartea "ULIȚA COPILĂRIEI" -<br>Pagini splendide, duioase cu-aroma poeziei.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Ion Nicu Theodorescu, cum și-a terminat liceul,<br>Trăia doar din meditații, dar cu greu câștiga leul.<br>Scria însă foarte bine. Ca să scrie liniștit,<br>S-a retras la mănăstire patru ani, călugărit.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Acolo,-ntr-o noapte rece, chiar în toiul Bobotezii,<br>Imitând pe Eminescu, și-a pus nume nou, ARGHEZI,<br>Și visa ca să-l întreacă pe Luceafăr și Baudelaire,<br>Editându-și LINIA DREAPTĂ - ziar cu număr efemer.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Pleacă după bani în Franța, apoi la Geneva,-n grabă,<br>Unde-ajunge bijutier; dar reala lui podoabă<br>Este opera-i măiastră, cu geniu de făurari,<br>Apoi? Arestări și critici de la staliniști tâlhari.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Când reabilitări primise, mari onoruri i s-au dat:<br>"Cel mai mare bard al țării" ziarele l-au proclamat.<br>Tot ce-a scris e prin vitrine... Și "CÂNTARE OMULUI!",<br>Și "CUVINTE POTRIVITE" și- "OCHII MAICII DOMNULUI"...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Între timp, CEZAR PETRESCU scrie "FRAM, URSUL POLAR"<br>Și romanu-"ÎNTUNECARE", opere de galantar.<br>Celălalt PETRESCU, CAMIL, a scris "PATUL LUI PROCUST"<br>Și piesa "BĂLCESCU", apoi și-un roman de-amor august...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Dramaturg dotat de muze cu talent de la debut,<br>A fost VICTOR EFTIMIU, în Albania născut.<br>A scris "MEȘTERUL MANOLE" și "ÎNȘIR-TE MĂRGĂRITE",<br>Două piese-n stil poetic, minunat meșteșugite.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">GARABET IBRĂILEANU, un român-armean comoară,<br>Critic literar de seamă, a scos DACIA LITERARĂ.<br>La VIAȚA ROMÂNEASCĂ scrie critici de folos,<br>(Iar din cartea sa, ADELA, s-a turnat un film frumos...)</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">MIHAI SORBU se lansează-n tragi-comedii de-amor.<br>Cu o piesă despre "PATIMI", terminate cu omor.<br>Tragic moare și-ODOBESCU. Vina-i dragostea - arzoasa!<br>Noroc c-apucat să scrie "TEZAURUL DIN PIETROASA"...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">După ce-a scris "ACCIDENTUL", un roma bun, diafan,<br>Moare-ntr-un accident tragic MIHAIL SEBASTIAN.<br>Înainte mai scrisese piesa "STEAUA FĂRĂ NUME",<br>Ca și "JOCUL DE-A VACANȚA" - ce-i aduse bun renume.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Sunt sigur că LUCIAN BLAGA - "Nobel" ar fi meritat<br>Pentru "POEMELE LUMINII", pentru "DAIMONION" tratat.<br>Lirica-i expresionistă are sensuri noi, ascunse:<br>"MAREA TRECERE" e-un vis precum "CURȚI DE DOR" străpunse...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Blaga, filosof, lansează trei noi trilogii centrale:<br>Cea cu "SPAȚIUL MIORITIC", cu "CENZURI TRANSCENDETALE",<br>Cu eonul său dogmatic, idei ce le ia și-n teatru:<br>În "ZAMOLXE", "ANTON PANN" și-n "DARIA", actul patru.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">GOGA a rămas poetul drag al pătimirii noastre,<br>Prim-ministru, dramaturg, educat în două castre,<br>A scris "NE CHEAMĂ PĂMÂNTUL", "CÂNTECE FĂRĂ DE ȚARĂ",<br>Drama "MEȘTERUL MANOLE" - și ne-a plâns viața amară...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Moldovean cu suflet mare, dar cu chipul pricăjit,<br>ALEXANDRU N. VLAHUȚĂ veșnic va fi pomenit<br>Pentru cartea-i fără seamăn "ROMÂNIA PITOREASCĂ",<br>Unde spațiul mioritic pare-o Patrie cerească.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Un istoric de religii, scriitor de ficțiune,<br>Este MIRCEA ELIADE, cu o nouă viziune<br>Despre dogme și religii... Pleacă-n India, departe,<br>Unde-o vede pe MAITREYI despre care scrie-o carte.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">E-o iubire interzisă și-atunci Mircea pleacă-n lume...<br>Scrie- "ÎNTOARCEREA DIN RAI", "LA ȚIGĂNCI" - cu teme-anume.<br>E profesor la Chicago unde scrie ca un rob,<br>Dar "ISTORIA DE RELIGII" este unică pe glob!</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Mare critic, LOVINESCU, simplu dascăl de latină,<br>S-a impus ca mare critic - arta-n fața lui se-nclină,<br>Căci a scris șase volume de istorie literară<br>Care-s viața culturală din întreaga noastră țară...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Proza psihică există. Iar la noi ea s-a ales cu<br>Cărțile de mulți citite ale-HORTENSIEI-BENGESCU.<br>ION MINULESCU, însă, chiar din ziua de lansare,<br>Are până azi aceeași neschimbată căutare:</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">"DE VORBĂ CU MINE ÎNSUMI", "ROMANȚE PENTRU TÂRZIU",<br>Vor rămâne "spovedanii" puse pe un soclu viu!<br>Dacă Minulescu-i vesel, GEORGE BACOVIA-i trist,<br>Dar este văzut de critici cel mai mare simbolist.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Cartea-i "PLUMB" îl va impune; și la fel "STANȚE BURGHEZE".<br>Din încețoșări și moină, George vrea să evadeze...<br>Reușește- AGÂRBICEANU, prozator și protopop,<br>Prin "ARHANGHELII", romanul ce ajunse-un film de top.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Sigur, PANAIT ISTRATI, după-atâți amar de ani,<br>Încă-și merită porecla "Maxim Gorki din Balcani".<br>N-avea decât vreo cinci clase, ani la rândul repetent,<br>Însă-avea o forță-n suflet ce-l făcuse eminent.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Vagabond pe continente, ba chiar hoț de buzunare,<br>Ca să supraviețuiască, fura, citea cărți bizare,<br>Dar sătul de-așa viață, a vrut să se sinucidă.<br>Era-n Franța, iar francezii i-au salvat viața stupidă...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Marele ROMAIN ROLLAND i-a cerut să-și scrie viața.<br>Cu talent redase totul și... norocul i-a-ntors fața<br>Când a scris lucrări mărețe: "CODIN", "KIRA KIRALINA".<br>Astea l-au făcut celebru - răul și-a plătit pricina.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Ba, mai mult: Rolland l-împinse să devină comunist,<br>Dar văzând ce-i la Kremlin, s-a-ntors... anti-comunist!<br>Total diferit în stiluri e poetul ION PILLAT<br>Cu "ETERNITĂȚI DE-O CLIPĂ" și "VISĂRI" el s-a lansat.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">GEORGE TOPÂRCEANU-, amabil, ne-a servit "MIGDALE-AMARE"...<br>Prin "SCRISORI FĂRĂ ADRESĂ"-n "PARODII ORIGINALE".<br>E-un colos în poezie, iar eu sincer îl admir<br>Cum o-admir pe-a lui iubită, pe OTILIA CAZIMIR.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Iar VASILE VOICULESCU, medic, poet, dramaturg,<br>Va rămâne prin "SONETE (...)" un sensibil demiurg,<br>Imitându-l pe SHAKESPEARE cu vreo sută de sonete.<br>(L-au distrus în închisoare comuniștii, la anchete...)</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Un Mecena-i PERPESSICIUS care-și află vieții rostul:<br>Cel mai mare editor al Luceafărului nostru.<br>El ne-a dat ediții docte, critice, fără egal,<br>Citind cinșpe mii de pagini ale geniului-regal!</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Versuri are "SCUT ȘI TARGĂ", apoi scrie cinci volume<br>Denumite "MENȚIUNI" - pagini critice anume -<br>Care, puse împreună cu lucrări de trudă rară,<br>Ne va da o mare carte de "ISTORIE LITERARĂ".</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">ȘT. O. IOSIF și-al său prieten, ieșeanul DIMITRIE ANGHEL:<br>Primul i-a luat soția celuilalt (ea... fals arhanghel!).<br>Dimitrie-a tras în Iosif - fără ca să ni-l omoare.<br>Totuși, de la ei rămas-au mari creații literare...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">ION BARBU se semnează, dar e Dan Barbilian,<br>Nu-i doar un poet de seamă, ci și matematician.<br>El ne-aduce ermetismul, netrădând pe Poincaré,<br>Fiindcă-i "JOC SECUND" plecarea "DUPĂ MELCI", în "pas caré"...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">CĂLINESCU e oglinda ce absoarbe-n ea, de-a tura,<br>Pe toți ce aveau de-a face în scris cu literatura:<br>I-a cernut prin site dese, prin furcile caudine,<br>Și dând zgura la o parte, le-a pus spuma la vitrine.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Așa s-a ivit celebra "ISTORIE LITERARĂ (...)",<br>După care "EMINESCU", studiu de valoare rară,<br>Apoi "BIETUL IOANIDE" și romanul "SCRINUL NEGRU".<br>Nu uităm c-a scris și teatru, că era-un poet integru.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">"A VENIT ASEARĂ MAMA"-a scris VASILE MILITARU,<br>Sfânt poet ucis în lagăr zicând: "Stalin ni-i amarul!"<br>GEO BOGZA va rămâne cu o "CARTEA OLTULUI"<br>Iar BENIUC și-a frânt talentul cu slăvi stalinismului...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Ce păcat că mulți avură bun talent și bun carismul,<br>Care jalnic se pierdură când cântară comunismul!<br>Am avut și-astfel de cazuri, ca un gol, ca o blocare,<br>Deși unii-ar fi putut scrie mari creații de valoare.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Un exemplu elocvent despre oameni cu-acest crez<br>Este cazul cel mai tipic: DEMOSTENE A. BOTEZ:<br>După cartea lui de versuri minunate, zisă "MUNȚII",<br>Scrie ode comuniste ca s-jungă-n fruntea frunții...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">ZAHARIA STANCU, slujnic, se distinge prin "DESCULȚ",<br>Precum TUDOR MUȘATESCU prin "TITANIC VALS" s-asculți,<br>Prin haioase "mușatisme" cu subiecte fel de fel,<br>Ce voios se iau la-ntreceri cu hazul lui PĂSTOREL.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Steaguri românești în Franța - IONESCO și CIORAN -<br>Toarnă visul mioritic în limba lui Pardaillan<br>Și-l traduce în română: "RINOCERII", "CÂNTĂREAȚA (...)",<br>"ISPITA DE-A REZISTA", "VÂRSTE DE-AUR", dimineața...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Fratele lui Geo Bogza (RADU TUDORAN și-a spus) -<br>El le scrie celor tineri "TOATE PÂNZELE-acum SUS"!<br>TRISTAN TZARA, dadaistul, comunist și scriitor,<br>Jubila că versu-i este-un amalgam năucitor!</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">LEONID DIMOV, CHIRIȚĂ, cu BACONSKY și DOINAȘ:<br>Patru nume virtuoase de-admirați poeți fruntași...<br>PETRU DUMITRIU-n forță părăsise România.<br>Era-n preț, însă exilul i-a redus mult ierarhia.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">GELLU NAUM, aromânul, suprarealist de frunte,<br>Cu ILARIE VORONCA, merg în vers pe-aceeași punte.<br>ȘTEFAN BĂNULESCU însă ia un premiu național<br>Pentru cartea de nuvele "UN REGAT IMAGINAR".</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Cu "PRINCEPELE" și cu "GROAPA", BARBU EUGEN se-impune,<br>Fiindcă sunt două romane, din ce-a scris, cele mai bune.<br>Totuși, cârcotașii, -n șoapte, ne-au spus că-s un plagiat...<br>Prin revista SĂPTĂMÂNA ce-o avea, în toți a dat!</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">VADIM TUDOR, din slugarnic ceaușist, a-ntors-o tare<br>Și cu BARBU, fac partidul numit România Mare.<br>E-un naționalist năvalnic prin ce scrie-n ton fierbinte<br>Și-nfruntând pe Iliescu, candida ca președinte.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">NICOLAE LABIȘ este din toți barzii "Mierea floarei"!<br>El domnește-n veci prin inimi scriind "MOARTEA CĂPRIOAREI"<br>Era un copil-minune, un geniu necontestat.<br>Sunt ceva dovezi urâte, c-ar fi fost asasinat.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Avem și poeți creștini slăvind cerul cu glas tandru:<br>Primul dintre ei fusese demnul IOAN ALEXANDRU.<br>Alții mai sunt TRAIAN DORZ și COSTACHE IOANID.<br>Drumul Crucii nu e simplu, dar, prin vers, poți fi un ghid!</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">NICHITA HRISTEA STĂNESCU a fost binecuvântare<br>Pentru limba românească așteptat de ea cu-ardoare.<br>El sosi pe-un cal albastru să-i înalțe-un tron măiastru<br>Ca inovator poetic prin "OUL ȘI SFERA"-n astru...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Corpul drept și două aripi, precum fluturele-n zbor,<br>Așa este trilogia din romanul "ORBITOR"<br>Ce-i aduse faimă mare pentru CĂRTĂRESCU MIRCEA,<br>Precum și "LEVANTUL"-așteaptă "Nobelul" să vină-aicea!...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">ANA BLANDIANA are premii internaționale<br>Și-alte premii pentru versuri, deci și premii naționale.<br>Fondatoare de PEN-Club și de-o Civică-Alianță,<br>Cea mai mare din poete, croind stanțe cu-eleganță.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Mare-i și MARIN SORESCU, cel "SINGUR PRINTRE POEȚI",<br>Cu cartea "LA LILIECI" și-alte zeci de cărți, de vreți.<br>Piesa "IONA" e-o minune, că-i jucată an de an.<br>Merita a fi ministru și mare-academician!</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Au mai fost poeți de seamă TOMA GEORGE MAIORESCU,<br>NINA CASSIAN și FELEA, FRUNZĂ și PARASCHIVESCU,<br>VERONICA PORUMBACU, BANUȘ și ȘERBAN CORNELIU -<br>Faima lor de altă dată, azi e-ntr-un balon cu heliu...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">HORIA VINTILĂ scrie în trei limbi - și ia "Goncourt",<br>Mare premiu! Și-l refuză pe motiv necunoscut...<br>Piesa lui TEODOR MAZILU "PROȘTII SUB UN CLAR DE LUNĂ"<br>Bagă frica-n comuniști și-i oprită (doar o lună)!</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">ION VINEA e abstract, ca ION CARAION<br>Care-i ne-ntrecut în versuri amalgate-ntr-un bruion.<br>Dintre disidenți reținem pe DUMITRU ȚEPENEAG,<br>Bătăiosul PAUL GOMA și DINESCU lângă steag.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Nicidecum pe-această listă PĂUNESCU nu e pus,<br>Fiindcă-i fostul bard de curte, deci la polul cel opus.<br>Totuși, ADRIAN e mare-n multe pagini ce-a lăsat,<br>De aceea sunt mulți tineri care-l au ca preferat.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Și-n Moldova de dincolo sunt destoinici scriitori:<br>Poetul GRIGORE VIERU, editat de multe ori;<br>NICOLAE C. DABIJA, prozator de mare clasă,<br>La fel IONEL CĂPIȚĂ - România-i a lor casă!</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Despre critici ce să spunem? Unii-așa i-au desemnat:<br>"Criticul nu este altul decât un poet ratat."<br>Sunt, firește, vorbe-n glumă. El e-un analist complex,<br>Totdeauna imparțial, nelovind mai jos de plex...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Avem critici de onoare, admirabili dirijori,<br>Sunt vreo șaptezeci la număr - mulți au fost și scriitori.<br>Nu putem cita acuma decât doar câțiva din jur:<br>NICOLAE MANOLESCU cu-o "ISTORIE (...)" aur pur,</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">OVIDIU S, CROHMĂLNICEANU, harnicul ION ROTARU,<br>PETRU POANTĂ, M. N. RUSU și DIMITRIE PĂCURARU;<br>PAUL CORNEA, ALEX PIRU, ALEXANDRU CIORĂNESCU,<br>TUDOR VIANU, ION POP, ca și MIRCEA IORGULESCU.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">EUGEN D. SIMION, președinte academic,<br>POPA MARIAN și SASU AUREL, un bun polemic,<br>ALEX ȘTEFĂNESCU, ULICI LAURENȚIU, CIOCÂRLIE,<br>ZIGU ORNEA, BUȘULENGA... și mulți merită să fie...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387148" style="color:#000;text-decoration:none">Dar oprim aici povestea scriitorilor din țară.<br>V-ați putut convinge, credem, că-i o schiță prea sumară.<br>Geniul românesc puternic e-un ocean strălucitor:<br>El va crește și mai mare, cu un splendid viitor!</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://poezii.citatepedia.ro/">poezie</a> de <strong><a rel="author" href="https://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Cristian+Petru+B%E3lan">Cristian Petru Bălan</a></strong></div>
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
Module dinamice ›