Pune citatul pe blogul sau site-ul tău
<div style="background:#fff;border:#bbb dashed 1px;padding:5px"><div style="margin:10px 0"><strong>O zi din viaţa lui Lazăr cel Tânăr</strong></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387136" style="color:#000;text-decoration:none">Dis-de-dimineaţă eu mă aşez sub steagul poeziei tale şi stau drepţi toată ziua.<br>Când apare Soarele, îl salut,<br>când apare iarba, mă înclin de asemenea.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387136" style="color:#000;text-decoration:none">Apoi, pe la zece, mă uit fix pe deasupra<br>băieţilor care descarcă pâine şi trag adânc<br>aer în piept să te simt.<br>Sătul, parcă aş vrea puţină apă.<br>Nu-mi dai tu, cititorule, din apa rămasă<br>de când ea îţi vorbea mult?</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387136" style="color:#000;text-decoration:none">O, amiaza!?! Nici nu ştiu când, oare când a trecut?<br>(Niciun semn de la ea, nicio firimitură sub masa săracului Lazăr!)<br>Dar oare câţi ani Iov cel Bătrân a visat un sărut?<br>Oare nu poate Lazăr, micul nostru soldat, să rabde trei ceasuri? Trei zile?</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387136" style="color:#000;text-decoration:none">Iată, e deja patru după-amiază, când trec înapoi<br>fiii şi fiicele, carnea cea proaspătă şi bună de tun.<br>Râsul lor se agaţă şi stă spânzurat de cornişa gheretei o vreme. Cel puţin unul se strâmbă şi face pe măscăriciul sub nasul meu neclintit.<br>Eu mut steagul puţin mai încolo.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387136" style="color:#000;text-decoration:none">Mai trec, scrijelind gardul fiinţei, nişte minute şi ore.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387136" style="color:#000;text-decoration:none">Şi cum seara e cel mai urât, îmi vorbesc mie însumi despre soldatul roman<br>îndrăgostit de prinţesa romană din vremea lui Tiberius, neştiutorul.<br>Dis-de-dimineaţă el se aşeza sub steagul poeziei sale<br>şi, când apărea,<br>saluta Soarele,<br>saluta iarba<br>pe care ea luneca, atotştiutoare.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387136" style="color:#000;text-decoration:none">Soldatul acela, băiete, a stat luni, poate ani,<br>până când ea i-a aruncat o privire,<br>până când ea l-a făcut străjerul ei personal.<br>Şi cum stau eu şi privesc Luna, tot aşa<br>şi el o privea şi era privit<br>sau, mai bine zis,<br>privirea lor se rotunjea, tot mai adânc, în ea însăşi.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=387136" style="color:#000;text-decoration:none">E deja noapte, străjerul meu, şi suntem amândoi cum suntem.<br>Ştim de ce a plecat soldatul de sub geamul prinţesei, aşa, deodată? Nu ştim.<br>Nu ştim nici măcar dacă ea doarme.<br>Iar ce visează? Ehei, Lazăre, baţi câmpii deja, fiul meu!<br>Ia şi te culcă, bobocule!<br>Mănâncă şi dormi!<br>Dormi şi mănâncă!<br>Mănâncă şi dormi!<br>Dormi şi mănâncă!<br>Mănâncă şi...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://poezii.citatepedia.ro/">poezie</a> de <strong><a rel="author" href="https://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Dorin+Cozan">Dorin Cozan</a></strong></div>