Pune citatul pe blogul sau site-ul tău
<div style="background:#fff;border:#bbb dashed 1px;padding:5px"><div style="margin:10px 0"><strong>Gândul de apoi</strong></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=384248" style="color:#000;text-decoration:none">În liniştea asta eternă<br>ce curge ca un mir<br>din sicriul meu,<br>mă sufoc în propria mea conştiinţă<br>care mă judecă după criterii<br>dureros de pure.<br>Mă doare potenţialul meu neîmplinit<br>dar mai ales,<br>că nu am iubit suficient viaţa...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=384248" style="color:#000;text-decoration:none">Mă doare că n-am trăit prezentul,<br>am fost o undă oscilatorie<br>între două limite:<br>trăirea într-un viitor ideal<br>şi retrăirea obsesivă a trecutului,<br>ce otravă!</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=384248" style="color:#000;text-decoration:none">Dacă n-ar fi fost timpul<br>prin care să-mi exprim existenţa,<br>cum oare aş măsura trecerea mea<br>în acestă lume?<br>Prin urmele acelea mărunte<br>ale paşilor mei temători,<br>sângerânzi în ţărâna Golgotei?<br>Nu există linişte în gândul acesta rece,<br>nici măcar alinarea că am parcurs drumul<br>dificil, unisens,<br>care duce undeva...<br>aduce spre singura certitudine a vieţii - mortea.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=384248" style="color:#000;text-decoration:none">Ce greu este acum pământul<br>deasupra mea<br>şi hămesit...<br>si cum se mai amestecă el cu pământul meu,<br>luându-şi înapoi tot ce mi-a dat vreodată:<br>trup din ţărână am fost<br>şi ţărână din trup mă prefac.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=384248" style="color:#000;text-decoration:none">Ce crini frumoşi mi-au crescut!<br>în parfumul lor alb de mireasă<br>mă descompune gândul<br>că niciodată<br>nu le-am acordat atâta iubire<br>ca acum,<br>când îşi iau seva din burta mormântului meu,<br>acolo unde stau înfipţi<br>ca nişte ţăruşe ale biruinţei<br>în inima unui strigoi<br>care a bântuit cândva pământul.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=384248" style="color:#000;text-decoration:none">Rar,<br>cripta mea putrezită<br>zgârie ochiul câte unui trecător grăbit.<br>În trecerea sa se opreşte o clipă<br>şi holbându-se indiferent,<br>citeşte nişte cifre,<br>cifrele mele,<br>un interval rece, acoperit cu ceară veche,<br>lipsit de prefaţă,<br>lipsit de concluzie,<br>acelaşi epitaf îngroşat cu vopsea neagră<br>care ţine bine la timp şi la murdăreală:<br>'odihnă veşnică!'</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://poezii.citatepedia.ro/">poezie</a> de <strong><a rel="author" href="https://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Florin+Armangic">Florin Armangic</a></strong></div>