Pune citatul pe blogul sau site-ul tău
Copiază codul
<div style="background:#fff;border:#bbb dashed 1px;padding:5px"><div style="margin:10px 0"><strong>Poem de tristețe veche</strong></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=369879" style="color:#000;text-decoration:none">Privirile cui mă ating?<br>sunt încă primăvara ta, trandafirul,<br>și nu m-ai cunoscut;<br>nu sunt, mărturisesc, decât primăvara ta,<br>și nu m-ai cunoscut;<br>și așa vor trece ani și ani, grădina va începe, încet, să înflorească,<br>ceasurile și limbile timpului meu bat, acum, ora neagră<br>crengile ruginesc, desprinse din pământul cu dor de apă sărată<br>căci pentru noi nu mai sunt mări de cules<br>și nici poame dulci.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=369879" style="color:#000;text-decoration:none">Ochii lor se închid. copacii nu ne mai privesc în grădină, ochii lor de lemn se închid;<br>probabil, pentru noi, trandafirii<br>nu se vor mai înroși prea mult, în luna august;<br>ochiul pomilor<br>se va închide peste flori<br>și peste trupul meu<br>care te-a așteptat prea mult.<br>Pentru că este, mereu, trandafirul cu petala cea dulce, ca zmeura!<br>trandafiri dansează peste grădini<br>și în lacrimile mele<br>ultimele.<br>Țineam minte trandafirul acela,<br>știam omul,<br>împlea viața mea cu tot raiul, dar și cel mai concret pământ se închide,<br>zâmbetele nu mai sunt pentru mine,<br>nici caii<br>și nici diminețile.<br>Nici zâna așezată pe pervazul domniei tale, iubitule, care semăna cu o turturică prostuță,<br>mălinul plin de flori mov, înflorita lui molcomă,<br>ascunde-mă!<br>ascunde-mă, lângă ea!<br>parfum peste oasele tale, și-n trup,<br>pitește-mă, așa cum ascunzi norii prea roz!<br>îmbătarea zilei pe care am uitat-o! și concreta ceașcă cu vrajă de ziuă!<br>sunt toate iluziile inimii, floarea;<br>Înmiresmarea<br>îmi fi-va, însă, regatul, regretul,<br>căci pentru noi, nu mai sunt mări și nu mai avem ce iubi.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=369879" style="color:#000;text-decoration:none">Cu regretul meu, mă voi îmbrăca și mă voi întrista, poate prea mult <br>până când, peste leagănul meu,<br>întins ca un hamac, ca un regat molcom,<br>(hamacul trandafirilor<br>și al apelor acum sălcii)<br>până<br>fi-va așa:<br>lunile de pe cer vor învăța cum să râdă fericirile colinelor foarte verzi<br>sărutările rozelor ți se vor așeza ușor<br>ca niște aripi de fluture<br>peste umeri<br>și peste urmele pe care le-ai lăsat, neiubind<br>Peste cămașa ta se va depune atunci, încet, vraja dragostei și parfumul,<br>mă vei răni din nou foarte dulce,<br>și te voi răni,<br>la rândul meu, cu ciudă pe timp și pe rugină<br>luna noastră trandafirie se va așeza, din nou, către răsărit</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=369879" style="color:#000;text-decoration:none">până atunci,<br>e negru la mine pe palmă,<br>ca și cum m-aș fi pătat cu un rug întreg de frăguțe.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://poezii.citatepedia.ro/">poezie</a> de <strong><a rel="author" href="https://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Iulia+Elize">Iulia Elize</a></strong></div>
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
Module dinamice ›