Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Nostalgie (Ai aruncat totul pe-o carte!)
Ascult liniștea, ce mult mă deranjează,
Și plâng fără de lacrimi... și oftez...
Deși totul în jurul meu vibrează,
Eu împietresc... și un oftat îmi desenez.
Și curg lacrimi amare din ochi dulci,
Obrazul e uscat dar și el plânge...
Dragostea, când vii să mi-o aduci?...
În inima care ușor se frânge...
Iubire! Iți amintești de noi...?
Eram ca două stele strălucind...!
Vibram și ne iubeam visând în doi
Fericirea ce o simțeam venind...
Dar tu ai aruncat totul pe-o carte!
Nu ai avut răbdare să înveți...
Că dragostea nu era departe,
Nici împlinirea, cu care să te-mbeți...
Și acum, fiecare plânge-n felul lui;
Și plânsul îl păstrează pentru sine...
Cât mă iubești de mult, n-ai vrut să-mi spui
Și mă tot cauți în niște străine...
Dar mult destinul va lucra și va veni
Acel moment, când dragostea învinge...
Vom învăța din nou verbul "a trăi",
Și iubirea divină va convinge...
poezie
de
Adina-Cristinela Ghinescu
din
Șoptit de Dumnezeu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice