Pune citatul pe blogul sau site-ul tău
<div style="background:#fff;border:#bbb dashed 1px;padding:5px"><div style="margin:10px 0"><strong>Finis coronat opus</strong></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=157724" style="color:#000;text-decoration:none">1.<br>Înving cei care ştiu să se schimbe, <br>spune profesorul, el îşi este părinte,<br>el îşi este-nceputul, ca şi sfârşitul<br>propriilor îndoieli, stingeţi chibritul,<br>se roagă hârca din fundul peşterii,<br>în urma noastră vin meşterii,<br>aranjează, decopertează, poleiesc<br>tot ce e mucegai, scris diavolesc,<br>sunt într-o stare minunată,<br>strigă profesorul sub bolta renovată, <br>durerea s-a ascuns, aproape că nu mai este,<br>o adevărată beţie a puterii celeste,<br>astfel vorbim, încheiem procese verbale<br>sub fiecare din cele patru portale,<br>profesorul căzuse de mult de la înălţime, <br>era dus pe targă prin mulţime<br>2.<br>Da, nu era, oh, nu era accesibil,<br>nu discuta, el gândea, contempla,<br>o ceaţă subţire îl învăluia,<br>sfâşiată când devenea irascibil,<br>ascunde comori, dezvăluia orori,<br>vulnerabil fiind, voia să pozeze, <br>cărţile domniei sale, metereze <br>ar fi fost, dar cărţile au viaţa lor. <br>Sunt un vinovat, nu aştept iertare,<br>sunt nemodelat, mi-am format eu singur<br>o statură care ar putea să-nvingă<br>prin ea însăşi multe semne de-ntrebare.<br>L-am zărit în urmă într-un tren uitat,<br>într-o gară fără nume, fără linii,<br>încerca să prindă lacrima luminii<br>pe un geam, un abur verde-ntunecat.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="https://poezii.citatepedia.ro/">poezie</a> de <strong><a rel="author" href="https://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Borids+Marian+Mehr">Borids Marian Mehr</a></strong></div>