Pune citatul pe blogul sau site-ul tău
Copiază codul
<div style="background:#fff;border:#bbb dashed 1px;padding:5px"><a href="https://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=139239" style="color:#000;text-decoration:none">La mijlocul lacului, malurile au disparut cu totul sub perdelele ploii. Nicio linie, niciun punct de reper dincolo de marginea bărcii. Doar cenușiul aerului pigmentat de stropii de ploaie și valurile, liniștite acum, care dădeau impresia că vin de nicăieri. Până și înaintarea noastră părea fără țintă. Eram pur și simplu acolo, unul lângă altul, în țârâitul adormitor al ploii, la ceasul unui apus rece ca solzii de pește. Iar când întorceam capul, vedeam chipul unei femei care zâmbea vag - fericită, ai fi zis - un chip șiroind de lacrimile acelea neîntrerupte pe care cerul i le vărsa pe obraji. Înțelegeam acum că așa își trăia ea viața de după viață. O călătorie domoală, fără un țel vizibil, dar marcată de un sens simplu și profund.</a><br><strong><a rel="author" href="https://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Andrei+Makine">Andrei Makine</a></strong> în <em><a href="https://surse.citatepedia.ro/din.php?a=Andrei+Makine&d=Femeia+care+a%BAtepta">Femeia care aștepta</a></em></div>
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
Module dinamice ›