Frunzișul aurit (fragment)
Când mă vei părăsi (să nu spui că nu știi),
Când mă vei părăsi, căci mă vei părăsi,
Nu voi mai lua garoafe, nu, de la florăreasă
Cu visul meu cel trist rămâne-voi acasă
Și îmi voi spune: "Iată odaia ce-ți plăcu
Și iată și oglinda în care nu ești tu,
Măsuța de-acaju, sofaua... Asta ce-o fi?
E scaunul pe care îți așezai pantofii.
Calm golf, cu fericirea, pe vremuri, ancorată!...
Și voi zâmbi, privindu-i cu jale câteodată
Pe clovnii desenați de degetele tale
În vechiul meu Racine cu colțuri de metale."
poezie clasică de Tristan Dereme din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Leonid Dimov
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre încălțăminte
- poezii despre zâmbet
- poezii despre visare
- poezii despre tristețe
- poezii despre garoafe
- poezii despre flori
- poezii despre fericire
- poezii despre desen
- poezii despre degete