Iederă pe pânză de păianjen

m-am definit iederă
să ating zidul dintre ploi,
am conturat tăcerea
cu privirea unei zile bune
şi m-am ascuns în sertarul
gândurilor de catifea.

între timp seara îmbrăcase cămaşa lunii
şi-mi înfăşurase lacrima
în flori de colţ...

aveam în palme un ţărm
în care răsădisem cântece
şi un ecou ridicat pe templul
zeilor ce-au crezut în mine.
în rest, şanţuri de dor
în care zborul îşi va fi strâns aripile.

cândva voi fi pom cu fructe sălbatice, mi-am zis,
le voi mângâia sosirile
în veşmântul meu
şi le voi învăţa tropotul inimii...

şi zidul m-a recunoscut iederă
pe pânză de păianjen...

Tag-uri: doar eu...

poezie de Gina Zaharia
Adăugat de Gina Zaharia
Comentează! | Votează! | Copiază!