Georgica I

oripilat ţăranul îşi ară
voios câmpia între lăstărişuri
taie cu plugul brazdă bizară şi viermănoasă
grânele cresc la telejurnal se împing
în tubul catodic al ciorilor. cra, fatalistule
pământul e un ochi însămânţat cu poze
păscute de râme dinţoase voalate
de peştii cu voal. iar ţăranul vetust
şi bulversat trage apa la baie
şi-ncepe să ningă pe pielea lui carnivoră
cu fulgi de porumb ci dă-ne doamne
nouă pâinea noastră ca să ascundem
în coca ei o sticlă de coniac
şi-un pat de fier cu luna drept cearceafuri
cu goethe ca mormânt şi cu ţăranul
oripilat de grâu
ca epitaf.

poezie de Mircea Cărtărescu din Faruri, vitrine, fotografii (1980)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!