* * *
Acum cu zeul-Leu sunt asemuit
Și cu flori, consacrate lui Shu, sunt acoperit.
De apele Abisului nu mai mi-e frică!
În lumea de Dincolo, preafericiții sunt
Acei care-și pot vedea resturile lor, pieritoare, de pe Pământ,
În binevuvântata zi când Osiris, "Zeul-cu-Inima-Oprită",
Coboară, plutind, deasupra trupului lor, de Suflet despuiat!
poezie din Cartea egipteană a morților (1993), traducere de Maria Genescu
Adăugat de Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!
Vezi poezii despre trup și suflet, poezii despre suflet, poezii despre prăpăstii, poezii despre frică, poezii despre flori sau poezii despre apă