Cântectul pribeagului
Dacă vreți s-aflați
Din ce locuri viu,
Munții-i întrebați,
Că ei singuri știu.
Codru mi-a fost frate
Prin pustietate.
Dacă vreți să știți
Cin' m-a mângâiat,
Cerului-i vorbiți,
Că el m-a veghiat.
Stelele mi-au fost
Noaptea adăpost.
Și-ncotro-mi duc zborul
De vreți să vă spui,
Întrebați izvorul
Care-i drumul lui.
Calea-mi se sfârșește
Unde el se-oprește.
poezie celebră de Ovid Densusianu din Sub stânca vremei (1919)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
vot: idee genială, exprimare frumoasă, ton serios
Vezi poezii despre zbor, poezii despre vorbire, poezii despre stele, poezii despre păduri sau poezii despre noapte
