Nuditate

Priviri lacome, bolânde
umblă-n sală pe oriunde
ascuţindu-şi căutarea
să absoarbă dansatoarea.

Catifele mişcătoare
fac potecă-n discotecă
şi apare ca din pâclă
transparenta vrăjitoare.

Urcă note-n lampadare,
zburdă-n aer mâini, picioare,
se ascunde-n fald de voal
bănuitul nud, opal.

Precum muzica vivace,
zboară-ncolo, zboară-ncoace,
voalurile şi dantela,
scapă din veşmânt mamela.

Piere larma în tăcere,
sânii-s parcă două mere,
mijlocul stă să se frângă
către şolduri, să te-mpingă.

Cade jupa-n reflectoare,
se nasc mândrele picioare,
totul este ritm şi viaţă...
doar o pânză de cicoare
peste-un petec de negreaţă.

Batistuţa din pervaz
zboară-n vânt ca o petală,
umbra vie joacă goală,
publicul e în extaz.

Se aplaudă, se plânge,
rampa-ncetişor se stinge,
golesc cupe de şampanii,
fac doi inşi în gând metanii.

Un bărbat înalt, potent,
repetă după aceea,
ca elevul corigent:
"Şi-a pierdut taina femeia!"
"Şi-a pierdut taina femeia!"

poezie de Ştefan Marinescu din Rezonanţe (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!