* * *
Încă nu mi-am format o părere
despre viață.
Ființele din jurul meu
nu se gândesc
decât la azi și mâine...
Satul a fost uitat
și trăiește după propriile legi...
În pământul sfânt așează morții,
iar casele cu obloanele trase
fumegă-n tăcere
singurătatea acestei ierni.
La biserică s-au adunat,
pe neașteptate,
păsări flămânde...
Aripile cad înzăpezite
de-atâtea mătănii...
Ninge liniștit, dragostea mea!
poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre zăpadă
- poezii despre viitor
- poezii despre tăcere
- poezii despre singurătate
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre sat
- poezii despre religie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
