În veacul meu

Am şi trecut de-o eră, mi se pare,
Căci nu mai sunt boieri peste ogoare,
Ori peste aur domni, iar ca cetăţi
Pentru săraci nu-s doar pustietăţi.

Cu tulnice şi cu cimpoaie n-am
Cântat pe la ospeţe-n bairam.
Lăsai pe alţii-n vesele petreceri,
Pe când trudeau din greu ciocane, seceri.

Azi poate sunt în steagul purpuriu
Un punct ca altele la fel de viu,
Ori poate-un val sărind ca-ntr-un asalt
În mari turbine din hidrocentrale,
Cu zgomot frânt, de lanţuri şi de zale,
Şi spumegînd sălbatic din înalt.

poezie celebră de Mihai Beniuc
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!