Poem BAROC DOI

Am reusit, in fine, sa construim, o, zei,
Un cerc perfect cu laturi ca patratul
Si-o sa va dam o fata de zar cu cifra trei
Sa ne iertati definitiv pacatul

Priviti ce armonie s-a revarsat din unghiuri,
Din linii verticale si fara rotunjimi,
Care ne trag din umbra catifelate junghiuri
Ferite de ispite cu drepte-mprejmuiri.

Cu dogme, ilustratii pierdute intr-o gara
In care n-a oprit vreodata nici un tren.
Sirena ne sfîsie amurgul ca o fiara
Greu de inchis în miezul anostului catren.

poezie de Ioan Lila
Adăugat de Oana Vasile
Comentează! | Votează! | Copiază!