Luna

peste lacul din padure
luna iar a rasarit
multi ar vrea pe ea s-o fure
insa multi n-au reusit.

cea mai rasarita cale
e atunci cand sta pe lac
de dragul luminii sale
pesti, broscute toate tac.

sar in apa baieti tineri
dar s-o prinda ei nu pot
stau de luni si pana vineri
dar din lac nimic nu scot.

mai sireata.. nici o fata
nu gaseti pe-acest pamant
insa eu am prins-o-odata
si va dau al meu cuvant.

si lumina ei curata
o mai am in casa mea
intr-o poza inramata
si semnata..-Dragostea-.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!