Cred asta

Timpul ne ia ce am agonisit c-o mână:
Bucurii, tinerețe, iubiri – totul –
Și cu cealaltă ne trage-n țărână;
Ajunși la capăt de drum, plătim ortul

Și-n bezna cavoului umed și mohorât
Se-nchide povestea zilelor noastre. Atât.
... Dar, din praf, din lut, unde m-a dus năpasta,
Domnul mă va înălța în Paradis. Cred asta.

*** Versuri scrise în noaptea de dinaintea execuției,
găsite în Biblia lui la închisoarea Gate-house/ Westminster, Londra.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
 
 

Adresa de e-mail a expeditorului

Adresa de e-mail a destinatarului

Mesaj (adresa paginii este inclusă automat)

Semnătură (numele expeditorului)


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook