Torni cafea

peste cana aurită de soarele bogat
în raze și gândul se duce la sânii
pietroși mușcați aseară cu luna
martor tăcut la vederea picioarelor
zvelte de femeie dulce care culege
fructul copt din păcatul milenar
torni cafea peste muntele de zahăr
și totul e negru ca o noapte cu stelele
plecate în alt univers să lumineze
altă piele răscolită de nesomn

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
 
 

Adresa de e-mail a expeditorului

Adresa de e-mail a destinatarului

Mesaj (adresa paginii este inclusă automat)

Semnătură (numele expeditorului)

♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook

 
Citatepedia se îmbunătățește și prin votare. Nu uita să dai cel puțin un vot/zi. Durează doar câteva secunde!