Caravanele pribegiei / sonet refugiaților ucrainieni

CARAVANELE PRIBEGIEI
(sonet refugiaților ucrainieni)

Se-aud rafale de tun, succedate
De focul obuzelor criminale,
Când explodează tensiuni rivale
Cu victime în conflicte armate.

Convoaie de refugiați duc jale
La frontiere, vrând umanitate
În viețile de război destrămate
Și garantarea păcii mondiale.

De suflete calde sunt întâmpinați
Cu hrană și cazare-n locuință,
Peste hotare, de vecinii ca frați.

Purtând povară de nesocotință
Pe drumul pribegiei, înlăcrimați
Cer o grabnică și dreaptă sentință.

* 25 februarie 2022
Maria Filipoiu

sonet de (25 februarie 2022)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
 
 

Adresa de e-mail a expeditorului

Adresa de e-mail a destinatarului

Mesaj (adresa paginii este inclusă automat)

Semnătură (numele expeditorului)

♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook

 
Citatepedia se îmbunătățește și prin votare. Nu uita să dai cel puțin un vot/zi. Durează doar câteva secunde!