Doar sărutul nu-l uita

Poţi uita primul sărut sau primii fluturi în stomac,
Poţi uita poala măicuţei cu-al său parfum ambroziac,
Poţi uita prima rafală când vântul te-a doborât
Sau durerea sufletească ce în neant te-a coborât.

Uită răutăţi de om abătute peste tine,
Spre iertare-i primul pas ce doar ţie îţi aparţine.
Uită noaptea fără stele când dorul te sfârteca
Şi-acel timp necruţător ce viitoru-ţi amaneta.

Poţi uita îmbrăţişarea ce ţi-am dat în zori de zi,
Ori dorinţele murite sub acele grele lespezi,
Poţi uita sau pierde-n hău filele din cartea vieţii,
Doar surâsul nu-l uita, e Craiul Nou al Dimineţii...

E Luceafărul de zi ce deschide o fereastră,
Unde tronează iubirea pe o aripă albastră...
Surâsu-i cheia de aur ce deschide inima,
Schimbă clipa în bucurie, linişteşte patima.

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!