Dulciferarea legii
Eu nu te văd, ci te imaginez într-una
și nu te aud, ci te murmur, te cânt
Te-mpodobesc pe tine stăpână, stăpâna
vieții mele și vieții lui "Sunt".
În teritoriul ochiului meu violent,
îți ridic palat albastru de cuvinte,
însumi prin însumi, - curent
electrocutat nu se mai simte.
Las această clădire de vid
locuită de fantome de flori,
oglindită-n al vorbirii lichid
și în fiori.
poezie clasică de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios
Textul original este scris în limba română.Vezi și următoarele:
- poezii despre vorbire
- poezii despre violență
- poezii despre viață
- poezii despre palate
- poezii despre ochi
- poezii despre muzică
- poezii despre legi
- poezii despre imaginație
- poezii despre flori
