De Ciulnița
Un șuierat prelung anunță gara,
Prin compartimente duhnește a rachiu
Și parcă trenu-i beat, purtând povara
Țăranilor, întorși acas' târziu.
Atrași irezistibil de unica schimbare
Stau curioșii pe rusticul peron,
Și cinci minute parcă-i sărbătoare
Zărind o altă lume, vagon după vagon.
Din loc în loc se înalță semeți,
-întregind decorul tot mai deprimant-
Ciulinii țepoși cu bulbi violeți,
Printre spații de cale ferată, către sat.
Oamenii-s aceiași, noroiul mai proaspăt,
Cererea frecventă este... o țigară;
N-au alternativă, dar s-au resemnat
În obscuritatea vieții de la țară.
poezie de Cristian Neagu (26 decembrie 2010)
Adăugat de Cristian Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
