Azur de toamnă

Scriind aceste versuri,
Îmi amintesc...

De cand eram copil într-un anotimp de toamnă,
De mirosul frunzelor căzute ca eroii într-un razboi,
De nerăbdarea de a o vedea pe scumpa doamnă,
În curtea scolii, jucându-se cu noi.

Priveam spre cer la soarele posac
Ce încă încerca din răsputeri să mai zâmbească,
La randunele triste îmbrăcate-n frac,
Ce începura toate, pe vară s-o jelească.

Când cărţile pe bănci, tăcute se deschideau,
Când totul devenea posomorât în jur,
Atunci se năşteau, amintirile ce erau,
Să fie scrise-n poezia de azur.

poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!