Clarvăzător

Prin polenul florilor,
Îmi pot vedea destinul
Îl iau şi îl împrăştii,
La margine de-abis.

Precis...

Va infuria demonii,
Va răpi toţi aştrii,
Îi va îndruma pe toţi,
Pe drumul nepermis.

Revenind...

În corpul meu, cu greu,
În mii de bucăţele,
La va uni lumina
Mă va orbi sclipind.

Zâmbind...

Către al meu destin,
Îl voi lua în braţe
Să-l scap de norii, negri
Să-l las pe flori dormind.

Atunci...

Voi spune că am fost,
Un om fără greşeli
Al meu clarvăzător,
În vremurile de-atunci.

poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!