Tăcute nostalgii

Povești uitate
răscolesc privirea.
Ascunse-n clipe de amintiri
înfloresc pentru-ntâia oară
gingașe flori de trandafiri
la margine de drum.
Din nopți ce vin și pleacă
mă regăsesc
ca-ntr-o oglindă
privești...
apoi dispari
arzând imaginea
peste eterne valuri
croind din raze albastre
umbre și lumini.
Mai aud și azi
un sunet de chitară
vocea ei de șoapte
vestește-o primăvară
mă alină ploi fugare
împrăștiind
durerea din colțuri vii
nu pot să-ntorc trecutul
ca fila unei pagini,
anii trec și cu ei duc
tăcute nostalgii.

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Maria CiobotariuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
 
 

Adresa de e-mail a expeditorului

Adresa de e-mail a destinatarului

Mesaj (adresa paginii este inclusă automat)

Semnătură (numele expeditorului)

♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook