Sonetul 139

Să nu mă pui să motivez tortura
Când inima mi-o chinui cu trufie;
Nu mă răni cu ochiul, ci cu gura;
Omoară-mă, dar nu cu viclenie.
Poți să iubești pe altul, scumpă fată,
Dar nu-l privi atunci când ești cu mine;
De ce să mă rănești fiind șireată
Când nicidecum eu piept nu îți pot ține?
Hai să te scuz: iubita bine știe
Că ale ei priviri mi-au fost vrăjmașe,
De-aceea le întoarce, să nu fie
Seducătoare, cruzi și pătimașe.

Eu sunt ca mort, deci nu-ți feri privirea,
Ucide-mă cu ea, curmă-mi mâhnirea.

poezie clasică de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la En.Citatepedia.ro. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Othello. Othello Moor of Venice" de William Shakespeare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -33.00- 18.99 lei.
 
 

Adresa de e-mail a expeditorului

Adresa de e-mail a destinatarului

Mesaj (adresa paginii este inclusă automat)

Semnătură (numele expeditorului)

♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook