Zestre

Un somn mă prinde-alene-ntr-o visare
Și parc-aud un lemn troznind în sobă
Când obosit ai mai rostit o vorbă
Cu iz dulceag-amar de nepăsare.

În casă bradul și-a-mbrăcat beteala
Miroase a vin fiert și-a mere coapte
Afară iarna chinuie o noapte
Când vorbelor le facem socoteala.

Mi-s pleoapele închise amândouă...
O altă iarnă pictează pe ferestre
Iar bradul a-mbrăcat o haină nouă

În scurtele-i peregrinări terestre
Un greiere cu-n cânt împarte-n două
Tăcerea ce-o păstram cu noi ca zestre.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
 
 

Adresa de e-mail a expeditorului

Adresa de e-mail a destinatarului

Mesaj (adresa paginii este inclusă automat)

Semnătură (numele expeditorului)

♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook