Ape repezi şi caline

Jur pe piatra care-mi stă în cale
Şi pe norii care-mi plâng pe creştet
Pe consoane jur şi pe vocale
Şi pe tocul care-mi stă sub deget.

Jur pe duioşiile tăcute
Şi pe neştiut ce zace-n mine
Pe dureri şi patimi înnăscute
Jur pe ape repezi şi caline.

Jur pe-ntâia noastră întâlnire
Pe acordul inimii virgine
Pe decent, pe simplu, pe uimire
Şi pe tot ce vine de la sine.

Jur pe crâng, pe mare şi pe soare
Pe luceafăr, stele şi pe lună
Pe tot ce rămâne şi nu doare
Şi pe viaţa ce ne-a fost arvună.

Jur pe-atingere şi-înfiorare
Pe copila şi femeia taină
Jur pe şoaptă şi pe-îmbujorare
Pe întâia dezbrăcată haină.

Jur pe primul geamăt de plăcere
Ce-a adus pe lume gânguritul
Jur pe început şi ne-încheiere
Precum vrerea ce-a urnit clăditul.

Jur pe întâmplări şi pe destine
Sau pe capătul uitat de lume
Pe pahare goale şi mai pline
Şi pe versuri ce n-au fost antume.

Jur de şapte strofe-n amalgame
Chiar dacă, nu cred în jurăminte,
Mă tot joc cu nişte criptograme
Dibăcind nespusele cuvinte.

Fiindcă jur să mi te port în moarte
Dragoste, lipsită de păcate!

15.10.2020

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!