Septembrie mă strigă iar pe nume
Și iar mi-e frig cu sufletul pe-afară
Ca unui nou-născut, venit pe lume
Din pântecele unei nopți de vară
Să vină ploi să-mi plângă iar pe umăr
Să-mi zboare frunze-n cale și să-mi ceară
Cu ultima putere să le număr
Și să le-ascund de frig, până la vară
poezie de Gabriel Cîndea (august 2019)
Adăugat de Gabriel Cîndea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Contact | Termeni de utilizare | Cookies | Pentru alte site-uri
Citatepedia este un proiect cultural cu acces gratuit. Materialele de pe acest site fie au fost puse la dispoziție de autorii lor sau de reprezentanți ai acestora, fie nu sunt protejate de drepturi de autor (pentru că au caracter de citate sau au drepturi de autor expirate), fie sunt puse în circulație pentru a promova creații și artiști. Orice chestiune de natură legală se rezolvă pe cale amiabilă.