Toţi mergeam

în urma dricului fără o vor
bă, nimeni nu zicea ni
mic
preotul tămâia şi spunea
o rugăciune pe timp
de pandemie
sicriul era acoperit - ca
pac
cu o cruce aurită - regu
lamentar am fost număraţi
de un echi
paj
de poliţie cu măşti la gură la nas mănuşi de unică folosinţă
numărau de două ori numă
rau
opt
atât prevedea ordonanţă militară
noi ne-am conformat
la coborârea în groapă am tras capa
cul
să-l mai vedem odată - ochii
fără pleoape păreau vii
capul enorm ocupa o parte importantă
din sicriu - era verziu cum a fost toată
viaţa lui de extraterestru
noi l-am iubit aşa cu capul mare

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!