Mască de porțelan
Azi priveam la poze... De anul trecut
Pe unde, și cu cine am petrecut
Tare mult mi-a mai plăcut
La fel să mai fie... eu am vrut
Mult am stat să cuget
Nu am ce să regret
Doresc acel timp să-l mai trăiesc
Făptuiesc omenesc, dăruiesc ce vreau să primesc
Vine un iepuraș drăgălaș
În al meu suflet pătimaș
Și îmi lasă drept gaj
Amintiri să mă degaj
Știu să mulțumesc firesc
Mai greșesc, mai mă poticnesc
Și de ar fi să rănesc
Încerc să repar... Așa e omenesc
Vorbesc Adevărul cu a mele buze
Și cu privirea drept in față
Am o mască de protecție, ce poate să te amuze
De porțelan italian pe față.
poezie de Florin Găman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
