Străin
simți respirația cuiva străin
împungându-ți coastele
amintirile altuia scrutându-te
amușinându-te
nu e pregătit
cuvintele le auzi din gura unei femei
care pretinde că te-a născut
însângerată
năclăită cu transpirația și urletele
altei femei
picăturile unui sânge străin
îți zdrelesc venele
și inima ta pleacă
o pasăre albă visând din aripi
peste un deșert fără amintiri
mai simți un pas al tău cum trece
printr-un parc de ploaie de la începutul
unei zile fără versuri
și deschizi
ochii altuia
străin
poezie de Simion Cozmescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
