În lumina condeiului

un condei vrăjit am câştigat la tombolă
lăcrimează când atinge angelice lumini
viaţa mea de atunci mirabilă parabolă
o trec prin deşertul plin cu beduini.

atinge-mi inima cu un cuvânt frumos
şi am să-l transform în trainic vers
fac şi din tristeţe un orizont faimos
şi chinului îi dau spirit advers.

în câmpul fără mărăcini sădesc idei
viscol şi furtuni ştiu să îndur
îmi extrag curajul şi forţă din condei
timpul meu e magic chip de trubadur.

astăzi curg din nori lacrimi de iudei
mă repliez pe versul năvalnic şi dur.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!