Chin şi Dragoste

De prin pădure rătăcit
La răsărit se arată
Un blând bărbat nedumerit
Îl întalni o fată

În ochii ei strălucitori
Privi el cu blândete
Ei doi, simpli muritori
Cu atâta în ochi finete

El o luă o strânge lin
Ceva soptindui rece
Să ştii iubirea e un chin
Şi foarte greu ea trece

Ea se uită în ochii blânzi
Şi îi şopti uşor
Ochii de dragoste-s flămânzi
Cu tine am să mor

Iar dacă tu nu o să mă alini
Cu dulce a tale cuvinte
Vom fi din nou ca doi străini
Aşa ca înainte

El stă puţin şi se gândi
Ea simplu mai tăcea
Pe tine te voi dobândi
Vei fi mereu a mea

poezie de Iqnorant (27 octombrie 2019)
Adăugat de Iqnorant
Comentează! | Votează! | Copiază!