Prietenul meu bun
O, tu, prietenul meu bun,
Ai o inimă mare
Când te văd venind la mine,
O rază de lumină în sufletul meu răsare.
Tu ești unicul amic
În viața asta trecătoare,
Când noi ne întâlnim
Pentru mine e o bucurie mare!
O, cât de mult îmi place
De vorbă în doi să stăm
Și câte o poantă să ne mai spunem,
Căci o viață noi avem!
Tu ești și vei rămâne
Ca un frate mie drag,
Eu te voi aștepta mereu
Cu brațele deschise,
Să treci al casei mele prag.
poezie de Vladimir Potlog (24 mai 2007)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
