Fraţii

Fratele meu are turme,
fratele meu are aur,
fratele meu are neveste
şi roabe frumoase,
fratele meu e puternic şi rege.

Eu am răbdare,
eu am o sete,
eu am un cântec şi o iubită
ea e înaltă
şi foarte blândă
şi otrăvită.

Eu îmi iubesc fratele
mai mult
decât toate femeile lui,
dar el mă scuipă şi mă alungă.

Îmi scot iubita din hambare,
mi-o port anume
prin curţile lui,
vai! el n-o ştie, însă o cheamă
ca-ntr-o uitare,
ca-ntr-o beţie.

Nebun în noapte, cu un prieten
dintr-un oţel ascultător,
alerg pe trepte,
pătrund în case
dar deodată mi-e foarte dor

de doamna mamă,
de domnul tată,
m-apucă somnul, abia mă port -
pe când soldatul din turn aduce
palizi în braţe
un gând şi-un mort.

poezie de Gheorghe Pituţ
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!