Priveşti orizontul...

Când zborul tău e de adâncă libertate,
sub aripile tale e suflarea sfântă nevăzută
şi-ncrederea nu e decât în inima noastră,
cea blândă, arzătoare şi smerită.
Când peste noi pacea străluci-va veşnic,
priveşti orizontul cu ochii cei senini
şi-n gând iertarea din nou va-nflori,
precum iubirea ce-i un adevăr mereu.
Fii bucuros de orice-ţi oferă viaţa,
savurează fiecare clipă frumoasă,
oricât de măruntă ţi s-ar părea,
zâmbeşte uşor şi ai răbdare,
să nu trăim greşit, în întristare.

poezie de Eugenia Calancea (19 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!