Gimnosfere
întreabă tatăl
cine sunt toți acești morți ce-ți traversează calea?
un cort roșu vopsit uitat dinadins acolo
o vrăjitoare ce cheamă întunericul în miezul copacilor
voi ancora
voi fi tăcerea și mișcarea frunzelor în lumina sferelor
întreabă mama
ce este cu această iubire ce-ți inundă sinapsele?
după ce a străbătut câmpia nesfârșită a inimii
supusă vântului
călăuză nevăzută te-a chemat desfrunzirea
tălpile tale fulguie prin lumea plină de sfere
poezie de Afrodita Popescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre întuneric
- poezii despre vânt
- poezii despre tăcere
- poezii despre roșu
- poezii despre moarte
- poezii despre mișcare
- poezii despre mamă
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?