Dans desuet

când cântecul de mierle mă mângâie-n timpane
dansez în zorii zilei elegant graţios menuet
emoţii fericite se scurg până-n tendoane
şi nu ţin socoteala gândului desuet.

întind braţe spre Luceafăr partenerul meu
deasupra capului cresc bolte de lumină
mă învârtesc în jurul lui mereu mereu
minunata fericire nu se mai termină.

dansez şi cadril dansez şi o polcă
dansul îmi este imprimat în sânge
trăiesc beatitudini de femeie barocă
febrilă frenezie sufletul mi-atinge.

melancolia albă ca perla în scoică
freamătă în trup când visul se stinge.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!