Sunt cel din urmă altruist?!
Mi-e sufletul mai gol și trist
Și gustul vieții amărui.
De-o vreme umblu ca silhui.
Sunt cel din urmă altruist?!
Mă uit la clici de nesătui,
Ca la o mină, un genist.
Mă simt ca bietul pianist,
Cântând și fals și nimănui.
Secată mi-este călimara
Și muzele m-au părăsit.
Cei ce-adevărului trag scara,
Cu-a lor minciuni m-au asurzit,
Ducând spre nicăierea țara,
Pe drumuri de nedeslușit.
sonet de Mihaela Banu din In volumul Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre țări, poezii despre viață, poezii despre tristețe, poezii despre suflet, poezii despre pian sau poezii despre minciună
