Rugă
Doamne, Tu, stăpân al lumii,
Ce lumină-mi dăruiești,
Sufletul ce l-ai sădit,
De păcat mi-l ocrotești!
Strâns în lanțuri ruginite,
De picioare și de gât,
Eu cobor prin munți și dealuri
La o piatră de mormânt.
Fumul de la lumânări
Pătrunde prin văi adânci,
Iar mireasma de tămâie
Se înalță printre cruci.
Sângele curge șiroaie
După mine, pe potecă,
Dangătul de clopot spart
Răsună în biserică.
Mă întorc, privesc în urmă
Un Apus de Răsărit,
Văd lumina ce coboară
De la cer, peste pământ.
poezie de Ion Răduț
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
