Upgrade

Cum te poartă viaţa,

păpuşico,

nici nu ştii,

iată-mă acum aici,

pe teritoriu străin,

unde am fugit să mă reprogramez,

unde m-am aruncat

din caruselul hipnotizant, călduţ până la adicţie

unde m-au pus

ai mei, dragii, ca să mă protejeze,

de unde am privit totul

prin sticlă, docilă,

sub vraja unui cămin funcţional,

siguranţa

braţelor de cărbune ale tatei,

teritoriul acesta

care a devenit aşa vital,

unde m-am retras

să scap

de psihoza vegetală de mai târziu,

de chisturile de ură,

monotonia provincială,

eşecul tânărului absolvent,

viciile aferente,

cum te poartă viaţa,

păpuşico,

nici nu ştii,

iată-mă, am supravieţuit,

am răni fluorescente ca nişte medalii upgradate,

o schiţă de viitor simplă şi

un creier încântător

luminând

ca un copăcel dintr-un experiment olandez

cu adn-uri încrucişate.

poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!