Noaptea stelelor din serai
Trimite-mi noaptea să colinde!
Prin glasul tău de pasăre, în liniște și dor
Să mi se facă cald în miezul iernii
Așează-mi-te-n brațe ca un ulcior.
Când eu te voi privi cu gândul apei curate
Dincolo de porțile de rai și sărutarea mea
Vântul să perturbe steaua luminată din serai
Și dimineață-n zori să mă trezești
În ochii tăi să dăinuie lumina
Să-ți cer, zâmbind să mă iubești
În palma mea să te trezești,
Plutind ca fulgul de zăpadă.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
