A mai rămas
A mai rămas
doar o cupă din fericirea
care nu va mai fi dincolo de ființa mea.
Ard de dorință să o țin în mine,
de teamă să nu o pierd într-o clipă
de uitare sau de rătăcire...
Când nu voi mai fi,
doar crângul copilăriei
va mai vorbi în graiul florilor
iar scrinul amintirilor
va mai păstra încă
papirusul unei umbre
parfumată cu fericirea uscată
de dincolo de ființă...
poezie de Mirela Nicoleta Toniță (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton serios
A fost scris un comentariu până acum.Vezi și următoarele:
- poezii despre vorbire
- poezii despre uitare
- poezii despre frică
- poezii despre flori
- poezii despre fericire
- poezii despre dorințe
- poezii despre copilărie
- poezii despre amintiri
