Rănire
Noi îi rănim adeseori,
Pe cei iubiți: pe frățiori,
Părinți, copii, bunici, nepoți,
Pe unchi, mătuși, soții și soți,
Pe veri, pe socri și nurori,
Pe-atât de mulți că te-nfiori;
De stai cumva ca să socoți,
Constați că i-ai rănit pe toți.
poezie de George Budoi din Cugetări versificate (28 ianuarie 2019)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!