Pe o bucată de zăpadă

astupă-mi umbra coaptă şi tirană
cu blânda ta lucire pe omături
pe iarna de hârtie să-mi alături
un stih făuritor în duh de hrană.

să ne unim pe sub iubirii pături
femeie de amurg pe chin şi rană,
un cântec plin de leac pe trista goană
din sânge ud de jale, ce o-nlături.

e mâine parcă, pe atâta-i caldul
în anotimpul florilor de-ngheţ...
ci la furat de ghiocel semeţ
ori ca la insomnie, alb ni-i faldul.