Un pic mai înțelept
Sunt iritat, îmi arde-o stea în piept,
e steaua de mare veninoasă
aș vrea să fiu c-un pic mai înțelept,
să n-o aduc la mine acasă.
Ca orbul mă tot masez întruna,
aud ritmic, inima se zbate,
ca un înger zboară din cetate
arsura până atinge luna.
E pace și trece o fanfară,
e una militară-n cadență
parcă simt în mine o absență.
îmi scoate mândră pieptu-n afară,
un tren rapid fluieră în gară,
mă trezesc alt om din somnolență.
sonet de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înțelepciune
- poezii despre îngeri
- poezii despre zbor
- poezii despre viteză
- poezii despre trenuri
- poezii despre timp
- poezii despre ritm
- poezii despre pace
- poezii despre mândrie
